Pe malul unei mări albastre trăia un câine voinic și jucăuș. Îi plăceau tare mult ouăle. Stăpânul îi dădea, din când în când, câte un ou proaspăt, iar câinele îl înghițea bucuros. „Mmm, ce bun!”, părea să spună coada lui fericită.

Într-o dimineață, câinele se plimba pe plajă. Nisipul era cald, valurile șușoteau, iar pescărușii strigau pe cer. Deodată, a văzut ceva rotunjit și lucios, zăcea în nisip. Arăta ca un ou mare, strălucitor. Câinele s-a apropiat curios. A mirosit puțin, dar nu a stat mult pe gânduri. „Un ou uriaș! Ce noroc!”, și-a zis în minte.

Fără să se uite mai bine, fără să guste, hop! câinele a înghițit lucrul lucios dintr-o singură dată. Dar nu era un ou. Era o stridie, tare ca o piatră, ascunsă într-o cochilie grea.

— Au! a schelălăit câinele, simțind că ceva nu e în regulă în burtică. S-a așezat pe nisip, s-a tot rostogolit, a băut apă, a molfăit aerul, dar durerea nu trecea. „Nu e ou… nu e ou deloc”, și-a dat seama trist.

Ziua a trecut încet, iar noaptea parcă și mai încet. Câinele a stat cuminte, așteptând să-i fie mai bine. Dimineața, când soarele a încălzit iar plaja, burtica nu-l mai durea la fel de tare. Câinele s-a ridicat, a scuturat nisipul din blană și a oftat.

— Am fost prea grăbit, a gândit el. Nu tot ce arată ca un ou este un ou. N-ar fi trebuit să înghit fără să mă uit bine.

A pornit iar la plimbare. Pe nisip, lângă apă, zăcea o altă cochilie. Arăta tot rotunjită și lucioasă. Câinele s-a oprit. A mirosit, a privit, a dat cu laba ușor. Cochilia s-a închis cu un „clic!”. Câinele a dat din cap hotărât.

— Nu, mulțumesc, a părut să spună. Ouăle le voi încerca doar după ce le voi sparge mai întâi și voi vedea ce e înăuntru. Iar stridiile… stridiile nu sunt pentru câini.

Și de atunci, câinele n-a mai mușcat lucruri doar pentru că semănau cu altceva. A învățat să miroase bine, să se uite atent și să nu se grăbească. Valurile au aplaudat cu spumă, iar pescărușii au țipat veseli de parcă ar fi zis: „Bravo!”

Morala: Nu judeca doar după aparențe. Graba și lăcomia aduc necazuri; răbdarea și atenția ne feresc de durere.